Wednesday, June 10, 2009

File din Jurnalul unui Atragator

Fila 5 :


Ioana iar a tacut. E ignoranta. Ma gandesc ca asta m-a folosit o noapte, si-a scos orgasmul si acum....pa si la gara...


Pasii ei se grabeau spre masina. Ochii mei ii urmareau fundul acoperit de toale funerare. E interesant ...


Ma duc si eu spre masina mea. Perspective multe n-am . Cred ca ma duc sa mi caut jucaria roscata, pentru o portie de placere. Data trecuta am plecat in graba , parasind cearceafurile sifonate si gemetele sclavei mele... Asa ca, stapanul se va intoarce.


Muzica ma mangaia usor si ma facea sa ma gandesc la ele. Melodia asta imi aminteste de fostele femei, fostele fete, fostele copile, pe care mi le-am insirat prin viata, cum ar insira o gospodina sosetele stoarse pe o sarma. Unele fapturi feminine mi-au fost ca niste sosete dragi. Din cand in cand, le mai incaltam o data...


Brusc, nu se mai aude muzica. Incep sa nu mai ma simt. Sau...ma simt. Nu inteleg nimic. Deschid ochii, vad doua femei in alb. Ma atrag. As vrea sa le ating dar nu pot. Nu-mi simt mainile. Sunt foarte speriat. Ma sperie gandul ca mi-e frica. Hainele mele sunt sfasiate. Capul ma doare. Sangele imi fierbe. Sangele iese din mine... Femeile privesc ingrozite . Oare nu le atrag? Buzele lor carnoase se misca. Cred ca imi zic ceva...

De ce nu le aud? O intepatura imi rupe realitatea. Ochii imi sunt grei. Momentan, am murit...


Au trecut ore bune pana am deschis ochii din nou. Sunt intins intr-un pat. Langa mine aparate conectate, perfuzii si alte detalii care ma sperie. Nu-s obisnuit cu acest peisaj. Ma simt rau. In dreapta mea un tip ciudat la vreo 22 ani se uita nedumerit. Cu greu articulez cateva cuvinte , intrebandu-l unde sunt.

Baiatul imi explica ca am fost internat, in urma unui accident.

Sunt ingrozit...Sunt singur... Ma doare tot corpul, ma dor gandurile, ma dor cuvintele pe care-as vrea sa le rostesc...dar nu pot. Ma doare sa stiu ca nu pot. Ma doare ca n-am prieteni. Familie nu mai am. Sunt victima faptului ca a fi rebel mi s-a parut o moda. Pe mine cine ma ajuta? Am nevoie de cineva...de cineva drag...


Durerea ma cuprinde iar. Privirea se pierde in umbrele faptelor diverse.


Indur, sufar, plang...Sunt doar un atragator ; Anonim...


10 comments:

  1. când orizonzul e mai puţin curbat, atunci, atunci se vând perspective.

    ReplyDelete
  2. Sunt victima faptului ca a fi rebel mi s-a parut o moda.
    Imi place asta.:D
    Dar un happyend ceva?;))

    ReplyDelete
  3. mai e pana la end... dar, in postul urmator vi se pregateste o surpriza :)

    ReplyDelete
  4. tot rozul de pana acu pare a fi patat.... camasa roz s-o transformat...

    ReplyDelete
  5. Atragatorul duce lipsa sosetelor pe patul de spital ?
    Mi-a placut mult : "Privirea se pierde in umbrele faptelor diverse."

    ReplyDelete
  6. Mai are si autorul momente-n care-si aminteste, totusi,ca e poet ( unul atragator)! Multumesc !

    ReplyDelete
  7. unul dintre putinele personaje intalnite care ma face sa'l urasc..si pe de o parte sa ma bucur ca i s'a patat camasa roz:)

    ReplyDelete
  8. ai meritat accidentul ala...metaforic sau nu...atragator? cat de?

    ReplyDelete
  9. De ce esti asa de convinsa ca l'a meritat septimia?

    ReplyDelete

Relaxare muzicala

Cititorii mei pe glob