Thursday, December 10, 2009

File din Jurnalul unui Atragator

FI-LA - "DOI-SPE" 12

Dezamagirea m-apasa. N-am mai avut aceasta traire de cand mi s-a rupt perechea de boxeri preferati. Mi se agatasera in caninii fostei...


Ma simt pacalit. E la fel ca sexul cu prezervativ.... Eu sunt sexul, Ioana e prezervativul, si de fapt, simteam ceva fals, artificial...dar, poate pentru ea a fost o siguranta. M-a lasat asa...mi-a dat drumu'...


Ma intorc acasa. Trebuie sa ma reinventez. Atragatorul revine !


Degetele incep sa pipaie tastele telefonului in cautarea unei bucati. Am nevoie de o ea. Sa fie ieftina, cu buzele rujate intr-o indecentza stridenta si mova , sa geama polifonic , sa bag in ea dorinta-mi avida de a ma simti armasaro-barbat si ea sa scoata strigatul ca „Da – am fost... un cal de cursa lunga”...


Apoi, iapa isi va ridica chilotii si pasii ei galopand, se vor indrepta spre usa. Va pleca spre prietenele ei, rumegandu-si guma mentolata, ascunzandu-si astfel, aroma carnii mele. Si-n aceasta rumegare , scotandu-si urmele iubirii dintre masele, gandeste :”Daca m-a sunat, sigur simte ceva pentru mine...”.


Si are dreptate! Am simtit doi sani umplandu-mi palmele, doua sfarcuri lovindu-mi buzele, asteptand sa fie linse... si niste pulpe ...ceva mai savuroase decat cele de la KFC.


Iar ea...s-a ales cu sosul...



Saturday, September 26, 2009

File din Jurnalul unui Atragator



Fila 11


Ioana îşi târăşte paşii spre bucătărie. Ciorapii ei flausati şi roz îmi freacă podeaua îmbibată în gemetele din trecut. Incoerenta gândurilor mele mă sperie. O să-i respir Ioanei, în faţă, nişte cuvinte bâlbâie, far’ de noimă. Starea aceasta nu îmi este deloc comodă. Până acum, mă bazam pe partea de jos mai mult. Regret că-n unele momente nu mi se scoală şi mintea.

Printre dinţii care altadata ciupeau sfârcuri jucăuşe, acum ies cuvinte care vor să contureze o trăire. O trăire pe care mi-am permis-o de când mi-am închipuit-o pe Ioana altfel. Pas cu pas, cum ai înşira rufele pe-o sârmă, cuvintele mele se leagă formând idei. Ioana le prinde frumos în cârligele minţii. Acum atârnă în gândirea ei. Sper că nu le va ignora, lăsându-le să se usuce.

Ioana este uimită. Rufele gândirii mele nu-s murdare ca şi până acum. Înălbitorul venit din adâncul simţirii mele pare s-o surprindă. Gândurile-mi sunt albe şi pure. Şi fără clor, fără Ace, ¦doar din inimă, iar ţesătura gândurilor mele nu este afectata.

Asemenea gospodinelor mulţumite de noul detergent, Ioana mă îmbrăţişează. Hm, mă gândesc dacă o să mă recomande şi prietenelor.

Ioana pare că a înţeles că prin cuvinte am definit ceea ce ce simt pentru ea. Ioana, de acum, are încredere că atrăgătorul este doar personajul rânjind din pozele inramate si atât. Sau asta mi-a lăsat Ioana să înţeleg. Mi-am pus toată încrederea în sărutul ei, îmbibat în lacrimile sincerităţii. Sper să fii fost lacrimi. Nasul nu părea să-i curga.

În cele din urmă, luându-şi banii de la mine, Ioana se îndreaptă spre casa bunicii ei, pentru a ajuta-o cu suma promisă.

Noi am fixat că ne vom revedea ziua următoare, pentru a lua prânzul în oraş. Primul nostru prânz de când suntem împreună.

Orele au trecut cu repeziciune. Toată noaptea m-am gândit la Ioana şi la mine. Este prima şi singura fată care m-a făcut să mă simt nesigur în a alege cuvintele. Nesiguranţa venea din frica nepotrivirii lor. Doream atât de mult ca ea să înţeleagă ceea ce simt. Se pare că a înţeles chiar şi din cuvintele-mi emotive.

Am ajuns cu 30 de minute mai devreme. Eram nerăbdător s-o revăd pe Ioana. Minutele trec. Par să fii trecut mai mult de 30. Gândesc că Ioana a pierdut destul timp în alegerea culorilor care-i vor acoperi micile imperfecţiuni. Dar, totusi, dureaza cam mult. Devin agitat, neliniştit . Agitaţia mă freacă pe interior. Simt că devin acel penibil clasic de care râdeam în trecut. Acel bou aşteptând degeaba lângă un stâlp, cu un trandafir în mână. Acel bou privind spre unele fete, gandind că asta trebuie să fie a lui, şi apoi, bătând nervos din picior . Degeaba. Nu era ea. Ea nu mai venea. Acel bou, care se fereşte de câinii care-şi fac nevoile lângă acel stâlp. Boul asteptand devenise una cu stâlpul. Ţeapăn, fix, tâmp...rece.

Îmi caut un şerveţel să-mi şterg pantalonii. Un câine m-a crezut stâlp. Nu-i nimic.

Şi alţi atrăgători m-ar fi crezut la fel.

Friday, August 28, 2009

File din Jurnalul unui Atragator

Fila 10

Imaginea cu Ioana in fata mea, purtandu-mi camasa nespalata si sifonata imi pare surprinzatoare. As putea spune ca imi este mai comod asa, insa, nu pot sa nu-i observ mimica. Este asemenea mielului din zilele pascale, privind nedumerit…dar, parca, cunoscandu-si soarta. La fel si Ioana…


Este una din putinele situatii cand nu-mi doream ca timpul sa bifeze etape, care sa se stinga prin asternuturi. Dar, Ioana vroia asta. Ioana acum este ca o bucata de carne. O bucata de carne scosa la vanzare, foarte ieftina si asteptand sa fie mancata. Iar eu…eu sunt eterna fata dinspre cersinda spre salivanda, comuna vesnicilor pofticiosi.


Astepti vreo invitatie speciala ? intreaba Ioana…


Ioana…eu…nu as putea nega ca nu vreau asta…doar ca…intentionam sa discutam, cum, probabil n-am facut-o pana acum…


Aaa. Sa inteleg ca acum vrei cu preludiu si altele…?


Ioana…Vorbesc serios. Si-n plus de asta , puti.


Poftim?


Ma rog, nu…tu. Camasa . Ma enervezi. Ioana, te rog…imbraca-te si te astept sa vorbim in bucatarie.


Deja mi-am dat drumul…


Ce ai facut???


Ioana, lasa-ma sa termin… mi-am dat drumul la cuvinte fara sa gandesc….


Pasii Ioanei se intorc in baie. In urma ei persista mirosul…


Trebuie sa vorbesc cu ea. Sa-i spun ca o vreau la modul serios. Ea trebuie sa inteleaga asta. Eu tre sa fiu convingator. Trebuie sa fie ea bucata ce-i lipsea vietii mele de atragator.


Pana acum in Ioana am bagat niste degete, o limba si un organ. E timpul sa bag si sentimente...


Thursday, July 30, 2009

File din Jurnalul unui Virgin



Fila 3

Virginitatea m-a facut sa ma urasc pe mine. Sa-mi urasc conditia de virgin. Este un defect, pe care mi-l port, pe care-l constientizez si care-mi provoaca dureri. Ma doare ca sunt asa, ma doare ca sunt Eu. Am 24 de ani si degeaba.

Am bifat pana acum doar aspecte teoretice. Imi inchipui cum as face dragoste din prisma articolelor cu teme despre sex, pe care, le rasfoiesc in dese randuri. Cei care scriu, cei care au probleme si intrebari aferente problemelor lor sunt atat de penibili. Ii citesc si ma amuz. Uneori , uit ca-s la fel de penibil. Dar, spre deosebire de mine, ei au curaj, vor sa schimbe ceva, si cauta modalitati s-o faca. Si eu vreau sa schimb ceva...numai ca nu stiu cum.

Unii se mangaie singuri. Se ating si spun ei ca asta le confera satisfactie. Cum e posibil ca o mana si un organ...sa-ti ofere satisfactie? Ori eu sunt inapoiat ori ei au probleme grave...mintale. Repet...au o mana, un organ, isi folsesc imaginatia si ating rezultate . Rezultate, care, dupa spusele lor, iau forma unui lichid. Mi se pare...atat de scarbos...

E o chestie destul de ciudata...dar nascatoare de rezultate. Si dupa spusele lor...rezultate optime. Acest fapt ma face sa devin curios. La urma urmei, nu ar parea atat de dificil. Mana am, ce ar trebui pus in mana, am...trebuie doar sa mai citesc despre cum sa ma misc si sa ma las purtat de senzatie. In schimb, sper sa nu vomit.

Voi ati incercat? Imi puteti da vreo indicatie? Sau...inainte de a o face, sa scriu la o revista? Ce sa fac s-o fac cat mai corect?

Wednesday, July 22, 2009

File din Jurnalul unui Atragator




Fila 9


Soneria ma face sa ma indrept spre usa. Ioana sosise. Era imbracata in fusta neagra si sacoul de aceeasi culoare. Un asorteu care ma sperie. Ioana parea prea sobra ca sa fie...light.

- Buna Ioana.
- Buna. Iata ca am ajuns, in cele din urma. Sper ca n-am intarziat.
- Ei, stai linistita. Nu conta ca veneai mai devreme sau mai tarziu. Oricum, finalitatea este aceeasi .

Ioana surade, trecandu-si degete prin par, asemenea unei greble prin iarba. Zambetul imi amintea de…atunci. De-atunci cand zambea, cand gemea, cand pulpele ei ma cuprindeau, ma strangeau, iar eu…eu ma jucam in ea, cum s-ar juca o lingurita intr-un Mc Flurry siropos…

- Ai dreptate. Finalitatea va fi aceeasi iar multumiti vom fi amandoi.
- Sper ca nu te grabesti, Ioana. Ti-am pregatit o surpriza. As fi vrut s-o pregatesc si data trecuta, dar plecasei in graba...
- Te rog, nu-mi mai aminti de data trecuta. A fost, s-a consumat, am gresit si am invatat ce era de invatat.
- Inteleg...
- Acum, scuza-ma . Trebuie sa ajung pana la toaleta.

Ioana pasea pe covorul moale si verde. Verde? Aproape ca uitasem cum arata covorul meu. Pana acum era acoperit de boxerii mei, de bikini lor, de dresuri, ambalaje de prezervative si altele. ( Macar, apreciati ca ma protejez... ma rog, cand mai beau se mai schimba povestea…dar na, nimeni nu-i perfect). Uneori nu mai aveam prezervative, deloc. Femeile mele erau foarte ofuscate pe acest fapt, nesemnificativ. Dar , din acele clipe mi-am dat eu seama ca gura femeii, pe langa a vorbi la nesfarsit , mai e buna si la altceva. Buna si primitoare... Asta era unul din "jocurile" mele favorite. Ne jucam de-a porno-stomatologul ( jocuri gen piticul porno si eleva porno erau expriate). Imi agatam pacientele, in functie de gura si de buze, prin cluburi, discoteci si chestii de gen. Apoi, limba mea in gura lor era un fel de preselectie. Cele care erau "admise", le programam.( Esential era sa nu muste ). Ele veneau la mine, in functie de programare. Intrau, se asezau, faceau gura mare...iar eu, le controlam...fix in gura.

Cu altele ma jucam de-a Papanicolau. Banuiesc ca stiti cum...

Ioana iese din baie. Avea pe ea doar o camasa alba. Ii ajungea pana la pulpe. Oare avea chiloti pe dedesubt?

Ce ma excita cel mai mult e ca…acea camasa era a mea. Ce ma deranjeaza un pic e...ca era nespalata de 2 saptamani.

Off...Ioana e cam nesimtita...

Friday, July 10, 2009

File din Jurnalul unui Virgin



Fila 2


Dezolant.S-a mai scurs o zi. Asa s-au mai scurs si altele. Ma gandesc ca ieri m-am simtit ridicol. Ma doare ca azi, ma simt la fel. Deja, pentru maine, nu-mi fac probleme, nu o sa am surprize. Imi voi mentine trend-ul. Sunt un sclav...al obisnuintei, al plafonarii, al complexelor...

Prietenii mei isi etaleaza cuceririle . Apoi, isi etaleaza victoriile nocturne. Fiecare isi prezinta prietena, iubita, amanta...ca pe un trofeu.
Cand vine randul meu... inventez. Le zic si eu ca mai ies cu cate o fata. Ei ma lauda. Sunt mandrii ca-s ca ei. Uneori, ma tachineaza ca nu le dau detalii. Fac pe misteriousul. E mai bine asa. Desi, in sinea mea, sunt ridicol. Un virgin, ridicol, cu dorinta de a parea la fel ca ei – cei normali.

Sunt constient ca trebuie sa schimb ceva. E mai mult decat o simpla pierdere a virginitatii. E vorba de comportamentul meu, de felul meu de a fi si de tot ce deriva din mine. Am ajuns sa cred ca am probleme. As merge la un psiholog, dar, ceva ma retine. E vorba de rusine. Mi-e rusine de mine. Cum sa merg la psiholog...ca sa pot sa-mi pierd virginitatea? Ma rog, nu-mi “ofera” el nimic...ca sa mi-o pierd , la modul fizic. Oricum, e ridicol.

In anii trecuti nu m-a sufocat atat de mult problema mea. Ma preocupam cu a invata. Asa a trecut perioada liceului, apoi, cea a facultatii, si-n prezent...m-am trezit un absolvent virgin, dar invatat. E si asta o realizare. Acum, in timpul liber, pot spune ca ma gandesc cum sa-mi pierd virginitatea. Ce ridicol...

Am nevoie de ajutor. Trebuie sa fiu ca ei !

Thursday, July 9, 2009

Desktop

CE FACE O BLONDA CAND NU REUSESTE SA SCHIMBE POZA DE PE DESKTOP :

Monday, July 6, 2009

File din Jurnalul unui Atragator


Fila 8


Ce dor mi-a fost de “acasa”. Ce dor mi-a fost de al meu cuib. Ce dor mi-a fost de spiritul meu de ..."the one". Asemenea unui vultur, ce se intorcea spre cuibul drag, cu mancare in cioc… Sa lasam comparatia-n voia ei... Chiar eram un vultur, iar ele stateau in cuib, asteptand, ca eu sa le dau in gura … . Ce-mi placea sa le privesc cu gura plina. Apoi, se termina totul ( de obicei, dimineata). Imi multumeau, se stergeau la gura si plecau. Iar eu, zburam spre altele. Doar, eram vultur ...ce pana mea .


Aranjez camera, cat sa fie si mai atragatoare. Dormitorul pare ok, cu exceptia catorva vibratoare straine. Ce ma enerveaza tipele in genul acesta. Dupa ce m-am bucurat de carnea lor, le-am zis sa plece. E si normal ; Orice carne, cand se raceste, nu mai este tentanta. Asa si ele...Le explicam, le multumeam, le ziceam sa se stearga la gura, sa faca dus acasa - ca am apometre- , sa-si ia jucariile vibrante si sa plece acasa. Ele plecau. Dar jucariile...?


M-am apucat sa le strang. Unul dintre vibratoare avea foarte mult ruj. Asta inseamna, ca una din tipe, a insistat cam mult , la o alta gaura...nu?


Ies pe geam, sa mi-o racoresc . Este cam tulburata. Multe au trecut prin ea. Ganduri, idei, fantezii, imagini reale, imagini fictive – toate - stranse intr-un noian de perceptii, noian ce statea la locul lui...in ea. Bine ca o am mare, altfel, nu stiu cum ma descurcam. Cred ca multi si ar fi dorit sa aiba asa o...minte .


Privesc in jos si zaresc pasii Ioanei. Se pare ca o insoteau. Vantul isi freaca adierile prin suvitele ei. Rosul rujului isi face de cap pe buzele ei. Fondul de ten ii penetreza micile defecte, asa ca, punctele nerge nu se mai observa. Gandul meu...o violeaza lasciv, suav, gingas...la fel cum te-ar viola un ghiocel, de-a dreptul virgin.


Totusi, cel violat ma simt eu. E ceva strain mie, ceva, care se pare ca a patruns in interiorul meu. ( si nu e ghiocelul) . Privind-o pe Ioana, centimetrii nu au crescut. Gandul meu n-a aruncat-o printre asternuturi, sau pe masa din bucatarie, sau pe covorul...neaspirat. Toate ar fi fost fantezii. Dar...caldura ce vine de undeva din stomac, dar...bataile accelerande ale inimii, dar... ochii ce-mi clipesc din ce in ce mai des si mana tremuranda pe care mi-o trec prin par...nu-mi sunt cunoscute. Dar, sunt reale. Sunt stari noi ; Stari rezultate doar din prezenta ei, din faptul ca o zaream. Nu o mai doream pe Ioana...in felul acela.


Acum, o doresc pe Ioana, in felul...acesta.

Friday, July 3, 2009

File din Jurnalul unui Virgin



Fila - 1 -

Am 24 ani. Nu am deloc incredere in mine. Dar, totusi, vreau sa ma vand. Vreau sa plac. Vreau sa fiu atragator ; sau, cel putin, sa-ncerc sa par. M-am saturat ca toti sa se uite ciudat spre mine. Sunt un soi de inadaptabil. Ma fastacesc repede. Ma rosesc, ma rusinez, am momente cand ma emotionez, incep sa tremur si ochii mi se umezesc. Unele fete ar putea spune ca-s chestii dragute...dar, la mine, nu-s doar chestii, nu-s dragute. La mine, asta e o stare generala. Sunt marginalizat, sunt aratat cu degetul. Nu am ajuns niciodata la o a doua intalnire cu o fata. Sunt prea usor de citit... In singuratatea mea mi-e usor sa ma exprim. In exterior, e alta poveste. Ma simt o victima , de fapt, sunt o victima. Eu , singur, m-am facut asa. Ceilalti nu fac decat sa ma recunoasca, sa vada ce eu las sa se vada. Si asta ma doare. Sunt virgin si vreau sa ma vand ...

Thursday, June 25, 2009

File din Jurnalul unui Atragator



Fila 7


Astazi ma externeaza astia. In sfarsit, o veste buna. Atat pentru mine, cat si pentru nesatisfacutele care ma asteapta. Cat am stat in spital numai la ele m-am gandit. La urma urmei, asa a fost si viata mea pana acum. In 30% din timp imi aminteam cum era cand faceam sex, iar in 70%...faceam. Pana sa fiu in spital raportul era de 1% la 99%.


Au fost zile in care m-am simtit foarte singur. Priveam in jur cum toti primeau vizite…si eu, nimic. Solitudinea facea sex cu gandurile mele. Si, de fiecare data, gandurile se simteau violate... Ar fi fost atat de placut sa ma viziteze fapturile feminine, ieftine, pe care le cunosc de mic. Dar, ma gandesc ca era imposibil. Spitalul nu era atat de incapator…


Am primit fisa de externare. In cateva clipe voi pasi spre lumea mea.


Pe culoarul spitalului o vad pe Ioana. Venea spre mine. Era asemenea unui...orgasm cu picioare, purtand dresuri dinspre rupte spre sfasiate...si care se apropia din ce in ce mai mult. Sper sa rezist. Mi-a ajuns episodul cu cearceaful...


-Buna Ioana. Ce surpriza...placuta.


-Buna... Am auzit de accident si ma gandeam sa te vizitez. Esti ok? N-a fost nimic grav, nu?


- Da...sunt ok. Problema este ca au fost niste zile cumplite. M-am simtit atat de singur. Chiar ma gandeam la tine. Mi-ar fi placut foarte mult sa ma vizitezi . Probabil, gandesti ca n-as fi meritat. Recunosc, pe undeva am gresit si eu, Ioana...dar...


- Intelg. Lasa... Nu e locul si momentul oportun sa discutam astea. Am venit cu o alta problema. Bunica mea are nevoie de o suma importanta de bani. Nu am de unde face rost...


- Inteleg, Ioana. De aia sunt prietenii...Te ajut cu mare placere. La urma urmei, ma simt dator...


- Multumesc. Speram sa ma poti ajuta.


- Stai linistita, Ioana. Vii la mine, diseara, sa-ti dau banii.


-La tine? Diseara...?


- Da. E vreo problema? Oricum, e un loc perfect unde mi-ai putea...multumi...pt ajutor. Doar ai nevoie de bani...nu?


- Da... Tre' sa plec acum. Ne vedem diseara...


Ioana a plecat. Ma intorc in camera sa-mi iau la revedere de la pusti.


Intru si il zaresc cu o pustoaica...la vreo 17 ani. Pe vremea mea, fetele de 17 ani se bucurau daca aveau sanii mai mari decat cei ai papusii Barbie. Astazi, nici casa cea roz in care-si indeplinesc fanteziile plastice, Barbie si Ken, nu e asa de mare precum...formele fetei de 17 ani.

Ma uit pedofilic spre ea si realizez ca am trecut demult de 17...de 17 cetimetri.


Ii salut pe amandoi, mai privesc o data spre pustoaica, si fug grabit la baie, sa fac o....poezie scurta. Pe astea mici, dinspre puritate spre fragezime, cu carnea roz, aparent neatinsa...asa le cuceresti...

Iau o foaie si incep sa compun. Nu se stie nicidata, cat o s-o impresionez si ma va cauta...


E ca si cum Biblia ar avea o interzisa fila,
Dar eu as fi un imoral ce vrea a o rasfoi,
Ma atragi atat de mult ca esti copila,
Si am cu tine atatea fantezii...

Esti pentru mine o aspiratie interzisa,
O talie ce ma cheama sa ii simt supletea,
Si simt cum creste in mine dorinta nedescrisa,
De a avea ce-ai tu mai scump, si-anume , Tineretea.

Infaptuindu-mi pacatul, pentru tine ar parea un chin,
Dar vreau sa-ti fiu o influenta demonica,
Carnea ta roza, negustata as vrea sa ti-o domin,
E doar dorinta mea...pedofilica.

Ora 16.05 – In baie

Cu drag,

Un Atragator ( ID de MESS : un_atragator )


Tocmai cand ies din baie, copila parasea camera pustiului. Pasii mei intersecteaza directia ei de mers si ii daruiesc plin de speranta, hartia.

Fata priveste mirata, dar, totusi, intinde mana tematoare, se uita cu privirea virgina spre mine, zambeste tentant si ia biletelul...

- Este o poezie...sper sa iti placa.

- Multumesc...o s-o citesc cu interes. Pacat insa , ca desi esti atragator, ne despart cativa ani buni...

- Da...si cativa centimetri...


Pustoaica se inroseste si pleaca. Centimetrii sunt invers proportionali cu fundul ei ce se departeaza. Cu cat se duce mai departe cu atat centimetrii scad... (pana diseara, cand vine Ioana...) .

Tuesday, June 16, 2009

File din Jurnalul unui Atragator


Fila 6

Mirosul de medicamente nu mi se pare deloc excitant. Langa mine e un pusti dubios. Abia daca vorbeste cu mine. Se uita si ciudat. Asistentele care ma ingrijesc sunt dinspre batrane spre...descompunere. Perfuziile nu-mi inspira deloc miros de votka. Ma simt cam ghinionist...


Sunt de 3 zile aici si n-am pipait decat 2 tate. Nu erau deloc dezvoltate, nici asa rotunde, nici cu tente de silicon...erau doar tate. Nu sunt obisnuit cu asa ceva. Dar, macar aveau sfarcuri. De plictiseala erau bune si ele. Pacat ca si sfarcurile si tatele...erau ale mele...

Singuratatea asta ma omoara. Lent... . Chiar e groaznic. Aici degeaba esti atragator. Tot ce am atras pana acum e privirea dubioasa a pustiului din clipele-n care ma jucam cu sfarcurile. I-am zis sa nu se mai uite, si-n cazul in care are pofte sa se joace si el, cu ele . Cu ale lui, desigur.


Se deshide usa . Era intuneric si racoare. Pustiul dormea. De mine se apropie o asistenta. Asta pare mai frageda. Spre surprinderea mea e tanara. Se apropie lasciv , imi face semn sa nu ma tem si sa nu scot sunete...sa nu ne auda pustiul. Se apropie de urechea mea si-mi sopteste sa nu pun intrebari tampit, in genul "de ce".
Cu o mana ridica cearceaful, ma apuca cu mana cealalta de pantaloni, ii trage , apoi boxerii urmeaza aceeasi soarta. Asistenta isi deschide halatul. Era atat de...goala si sfarcurile...erau mult mai intersante decat ale mele. Singura asemanare era faptul...ca erau doua.

Asistenta rasufla usurata cand imi vede tezaurul infometat. Se pare ca a scapat fara nicio zgarietura in urma accidentului.
Capul ei se lasa din ce in ce mai jos, pletele ei blonde imi gadila pu...lpa si co...atele. Buzele ei moi, imi descopera tezaurul. Un moment metaforic imi strabate gandirea-mi perversa. E ca si cum blonda frageda, posesoare de sfarcuri, imi prinde-ntre buzele ei carnoase si umede, closca cu puii de aur... Apoi, aceeasi minte-mi nebuna, isi permite o inversiune perverso-literara, iar, gura blondinei mele, devine insasi closca, ce se juca...pe oua.

- E timpul pentru o noua perfuzie cu glucoza !

Usa se deschide si o asistenta batrana cu parul...spre lipsa, se apropie de mine. Idioata m-a trezit. Mmm...aveam un vis placut.


Sper sa-mi schimbe cearceaful. S-a cam udat...

Thursday, June 11, 2009

ID-ul ATRAGATORULUI



Vreti sa-i transmiteti ceva Atragatorului cat timp este in spital si nu numai???

Vreti sa-l descoperiti?

Oare e atat de atragator pe cat pare?

Acum aveti acesasta ocazie . ID-ul lui este : un_atragator@yahoo.com
!!! Este STRICT ID-ul PERSONAJULUI !!!


Pe acest ID se vor primi notificari aferente noutatilor privind Jurnalul Atragatorului ! Totodata, este o ocazie unica prin care cititorii pot interactiona cu personajul. Promovati acest JURNAL si aceasta IDEE astfel incat sa-l tinem in Viata ! Trimitei linkul la prieteni, astfel incat, sa dam nastere unei comunitati!

Va multumim ,

( Autorul si Atragatorul)

Wednesday, June 10, 2009

File din Jurnalul unui Atragator

Fila 5 :


Ioana iar a tacut. E ignoranta. Ma gandesc ca asta m-a folosit o noapte, si-a scos orgasmul si acum....pa si la gara...


Pasii ei se grabeau spre masina. Ochii mei ii urmareau fundul acoperit de toale funerare. E interesant ...


Ma duc si eu spre masina mea. Perspective multe n-am . Cred ca ma duc sa mi caut jucaria roscata, pentru o portie de placere. Data trecuta am plecat in graba , parasind cearceafurile sifonate si gemetele sclavei mele... Asa ca, stapanul se va intoarce.


Muzica ma mangaia usor si ma facea sa ma gandesc la ele. Melodia asta imi aminteste de fostele femei, fostele fete, fostele copile, pe care mi le-am insirat prin viata, cum ar insira o gospodina sosetele stoarse pe o sarma. Unele fapturi feminine mi-au fost ca niste sosete dragi. Din cand in cand, le mai incaltam o data...


Brusc, nu se mai aude muzica. Incep sa nu mai ma simt. Sau...ma simt. Nu inteleg nimic. Deschid ochii, vad doua femei in alb. Ma atrag. As vrea sa le ating dar nu pot. Nu-mi simt mainile. Sunt foarte speriat. Ma sperie gandul ca mi-e frica. Hainele mele sunt sfasiate. Capul ma doare. Sangele imi fierbe. Sangele iese din mine... Femeile privesc ingrozite . Oare nu le atrag? Buzele lor carnoase se misca. Cred ca imi zic ceva...

De ce nu le aud? O intepatura imi rupe realitatea. Ochii imi sunt grei. Momentan, am murit...


Au trecut ore bune pana am deschis ochii din nou. Sunt intins intr-un pat. Langa mine aparate conectate, perfuzii si alte detalii care ma sperie. Nu-s obisnuit cu acest peisaj. Ma simt rau. In dreapta mea un tip ciudat la vreo 22 ani se uita nedumerit. Cu greu articulez cateva cuvinte , intrebandu-l unde sunt.

Baiatul imi explica ca am fost internat, in urma unui accident.

Sunt ingrozit...Sunt singur... Ma doare tot corpul, ma dor gandurile, ma dor cuvintele pe care-as vrea sa le rostesc...dar nu pot. Ma doare sa stiu ca nu pot. Ma doare ca n-am prieteni. Familie nu mai am. Sunt victima faptului ca a fi rebel mi s-a parut o moda. Pe mine cine ma ajuta? Am nevoie de cineva...de cineva drag...


Durerea ma cuprinde iar. Privirea se pierde in umbrele faptelor diverse.


Indur, sufar, plang...Sunt doar un atragator ; Anonim...


Thursday, June 4, 2009

File din Jurnalul unui Atragator

Fila 4

Astazi e una din zilele in care ar trebui sa fiu sobru. Imi iau camasa roz , pantalonii negrii, pantofii si merg spre cimitir. La ora 11 este programata inmormantarea lui Marius.
Sper sa nu dureze foarte mult pentru ca mai am si alte planuri. Oricum, cimitirul nu este unul din locurile care m-ar atrage. Sper ca nici eu...pe el...

Ajungand acolo, privesc spre grupul de tristi purtandu-si la unison asorteul negru si ma simt in plus. Si ei se uita destul de ciudat la mine. Sa fie camasa roz de vina ?

Dar ce conteaza, mai importanta este prezenta mea aici. Pasesc incet si ma indrept spre ei. Din cand in cand privesc in jos, cat sa par afectat. De aceasta data, fermoarul este tras....

O zaresc pe Ioana si ma duc sa-i vorbesc.

- Buna Ioana. Ce faci? Singurica...?

Ioana se uita scarbita la mine si se departeaza. Avea o fata...dezgustatoare. Albul de pe chipul ei...era ciudat. Era la fel de alba ca Marius... Cred ca azi a uitat sa-si dea cu culori pe la ochi si-n obraji. De fapt, amandoi au uitat ( pe Marius il inteleg...) . Tinuta neagra nu o avantajeaza deloc. Ma uit atent la pantalonii ei cu dunga si ma intristez. Nici macar tanga nu si-a luat...

Brusc, privirea imi straluceste. O zaresc pe Otilia. Otilia este sora decedatului. Nu am mai vazut-o de peste 5 ani. A crescut si ea. Si odata cu ea...i-au crescut toate. Si-o data cu toate ale ei...mi-a crescut si mie. Pot spune ca mi-a crescut in locul si momentul nepotrivit.

- Buna Otilia !

- Buna...

- Sincere condoleante. Imi dau seama de tristetea pe care o ai in suflet. Si eu simt la fel. Din momentul in care am aflat aceasta teribila veste...parca o parte din mine s-a rupt. Am incercat sa ajung cat am putut de repede la locul accidenteului...dar eram intr-o delegatie, si practic, mi-a fost imposibil. M-am simtit atat de neputincios. As fi facut orice sa pot schimba ceva. Dar vezi tu Otilia...viata este nedreapta si uneori fura de langa noi, persoanele la care tinem cu adevarat.

- Asa este. Oricum , este bine ca ai venit. Din cate am inteles erai prietenul cel mai bun al lui Marius.

- Da...Imi era ca un frate. Imparteam cu el totul . ( Inclusiv pe Ioana - imi zic eu in gand). Acum... ma simt atat de singur. Nu cred ca voi putea sa ma obisnuiesc cu disparitia sa. Pentru mine..mereu va fi prezent. Cand aveam nevoie de un sfat, de o parere...el era acolo , langa mine, sa ma asculte, sa-mi zica ce si cum sa fac mai bine. Dar acum, Otilia, el nu mai este...Scuza-ma putin...merg sa ma plimb...sunt foarte confuz si afectat...

- Nici o problema.

Ma indepartez de grupul de plangaciosi in cautarea unei toalete ecologice. Adevarul e ca...faceam pe mine si nu stiam cum sa-i spun fetei. Si ca de fiecare data cand avem nevoie de o toaleta ..nu o gasim. Dar, ca orice atragator descucaret, zaresc un loc umbros langa un cavou... E perfect...

Acum , e altfel. Ma simt mai lejer. Iau telefonul si-l sun pe Romeo. ( Romeo este un tip cu care mai ies prin cluburi, fost coleg de facultate):

- Salut Romeo !

- Salut ma, ce faci? Pe unde mai umbli?

- Lasa-ma frate, ca-s la o inmormantare. Il stiai pe Marius , nu?

- Da...ce e cu el?

- S-a dus. A avut accident si a mierlit-o. E nasol ma. Se ducea la curve si a murit in drum spre ele.

- Da...imi pare rau...ce sa zic...

- Lasa ma, faptul e consumat. Dumnezeu sa-L ierte. Bai frate... Are o sora. Cam 24 ani asa. Bai, da e buna rau de tot. Frate, nu stiu cum sa-ti spun eu...dar uitandu-ma la ea , mi s-a facut foame. Trebuie s-o gust neaparat...

- Pai ce sa-ti zic ma...succes si sa ai pofta.

- Ba...hai ca vorbimmai tarziu, ca vad ca pleaca toti...Merg si eu, inapoi...

Ma intorc. Peste Marius deja s-a pus pamantul. In curand vor creste si flori...

La iesirea din cimitir ma intersectez cu Ioana...Era la fel de alba si plansa...

- Auzi Ioana. Te rog, asteapta sa te intreb ceva...

- Spune ce e...si lasa-ma in pace !

- Ioana...vroiam sa te intreb daca dresul ala plasa, de l-am gasit azi dimineata sub pat, e al tau...?

Tuesday, June 2, 2009

File din Jurnalul unui Atragator

Fila 3

O noua zi. E timpul sa las in spate amintirile cu cearceafuri parfumate de votka si sa nu-mi reprosez nimic. Prefer sa ma stiu neputincios, cand vine vorba de reprosuri. Ce-as avea sa-mi reprosez cand intr-o lume atat de mare doar eu contez?

Ioana imi era prietena. Nu i-am ranit sentimentele cu nimic. Din contra, cred ca i-a placut. Sigur sunt unicul atragator din viata ei, care a avut-o ... Posibil, ca tot eu sa fiu si-al doilea. Probabil, in aceste clipe, ea nu gandeste asa. Sta sub dus, sperand sa se linisteasca si...sa se spele de mine, de parfumul meu, si de orice lichid ce-i amintea de mine... Probabil, ma uraste. Insa, orgasmul ei de aseara era de alta parere. El, in toata splendoarea lui, parea sa-mi multumeasca pentru ca exist, pentru ca l-am scos din ea, pentru ca l-am facut posibil. Am facut o fapta buna: l-am eliberat! Raportandu-ma acum la Ioana, pot spune ca am investit in ea ce era mai bun, si am scos la fel...ce era mai bun ! Iar acum, daca ma gandesc la sentimente...cred ca ea e vinovata ca nu si le-a gestionat. Oricum, Ioana e o fata de treaba. La fel si perchea rosie de tanga pe care o purta...

In dimineata asta m-am gandit sa-l sun pe Marius. Sa-i povestesc totul. De fapt, sa fiu sincer, nu ma intereseaza de ce a inselat-o, cu cine, daca e prima oara...sau ce ar avea de gand in continuare. Chiar sunt curios daca Ioana a ajuns si cu el la orgasm. M-a fascinat acest moment de aseara... Cred ca mai vreau...cel putin o data.

Am vorbit cu el. Surprinzator, nu s-a suparat. Din contra, mi-a placut faptul ca a inteles perfect totul. La urma urmei suntem barbati. Barbatii bifeaza. Mai ales ca o asteptam de 9 ani...

Diseara ma intalnesc cu el. Mergem la tonomate ce ne confera placeri de-o noapte. Sau, poate si mai multe nopti, daca nimerim acelasi colt de strada si aceeasi bucata de carne, de inchiriat.
Sper, de aceasta data sa gasesc una mai curata. Acum 2 sapatamani m-am ales cu niste mancarimi dubioase si cu un portofel lipsa.

Marius m-a sunat sa-mi spuna ca intarzie. Era deja 23.27. Ma duc inainte...nu-l mai astept. Pana vine el am timp sa rezolv una.
Mi-o aleg pe roscata. Nu pare sa stie prea multe. E cam rigida. Probabil, e la debut in de-ale meseriei. Oricum, e norocoasa ca a dat de un atragator. Se vedea pe fata ei ca o atragem ( eu si banii mei). In timpul actiunii...am cam facut-o cu...noduri. Am uitat sa mi opresc telefonul si tot suna. De data aceasta era a 7-a oara. Dau bucata de carne purtandu-si anexa de par roscat de pe mine, imi cer scuze , soptindu-i sa termine singura treaba si ma indrept spre telefon.

Ma cautase Marius. Il sun inapoi :

- Alo. Ce dracu' ma suni ma? Aveam si eu treaba cu o roscata.
- Alo...? Scuza-ma. Ioana sunt...
- Aaa. Buna Ioana. Credeam ca e Marius... Ce cauti cu el? Sa nu-mi zici ca dupa nebunia de aseara te-ai intors la el. Sigur era mai bine cu mine...nu? Sau de aia m-ai si sunat...
- Esti un prost ! Marius a avut accident. A murit...

Ioana mi-a inchis...

Mi-am tras pantalonii pe mine, si dau sa ies in graba.

Te mai intorci? M-a intrebat roscata...

Sunt singur pe strada. Acum ma incearca multe ganduri. Este deja noapte si liniste. Privirea mea se indreapta in jos. Surad...

Imi uitasem fermoarul deschis...

Friday, May 29, 2009

File din Jurnalul unui Atragator




Fila 2

Incepe o noua zi. Este 27. Imi amintesc ca azi trebuia s-o sun pe “Aia” (“Aia” fiind unul din cele 37 de numere de telefon pe care le-am procurat aseara din club). Ce conteaza...aleg un numar la intamplare...si ii dau beep. Ma gandesc ca din 37 de numere apelate, o nimeresc pe “Aia”. La urma urmei, toate-s la fel. Vreo 6 galeti jumate de apa…cu doua bucati de carne rosie, pe post de buze, si a dracului de gustoasa. (Cand zic 6 galeti de apa ma gandesc ca omul e alcatuit in proportie de 70% din apa) . Acum ma uit ca prostul (atragator) la apeluri. Cine m-a pus sa le salvez “1”, “2”,”3”...”37” ? In fine, o aleg pe a-7-a si ii dau beep. Tre’ sa ma sune ea inapoi...ca na...eu sunt atragatorul.

Ma suna. Diseara ies in Mall. Ma duc sa-mi calc camasa roz ...

Peste o ora ma vad cu ea. Emotii nu am...Doar sunt atragator, nu?

Telefonul iar ma striga. Este Ioana. ( Ioana este o foarte buna prietena de a mea. O stiu de 9 ani. E genul de prietena buna care culmea…e si “buna” dar nu te-ai convins de asta…ca na…sunteti prieteni buni. Prietenul ei e Marius – prieten bun si cu mine( nici de el nu m-am convins)...) .

Ioana era foarte suparata. Plangea. Tocmai s-a despartit de Marius. Cred ca a inselat-o. M-a intrebat, daca pot sa ies cu ea, deoarece, nu doreste sa mearga in halul asta acasa, sa o vada ai ei. Brusc, devin om... Imi dau seama prin ce trece. Anulez intalnirea cu “Aia” si ma duc in parc sa ma vad cu Ioana....

Ioana era de nerecunoscut. Rimelul scurs era direct proportional cu tristetea crescanda din sufletul ei. Lacrimile...erau doar rezultate. Rezultatele unei relatii de 8 ani...rezultatele a ceea ce inseamna sa iubesti ca o naiva...un ce? Un Bou?
O inteleg... Marius s-a purtat ca o “chestie” ce-a imbracat o haina de om, pe care i-a daruit-o un poet alcoolic, si-n plus, in loc de epitete, i-a pus, cica, o minte...de poet, de poet alcoolizat.

Am dus-o pe Ioana din parc intr-un bar. M-am gandit ca e bine sa bem. Poate uita, cel putin momentan, de tristete, si , poate, e mai placut gustul de votka decat gustul amar... . Am baut amandoi. Ioana imi canta la ureche, monosilabic...ceva. Era un "ceva" rezultat din votka consumata. Inteleg ca s-a cam ametit...si nu poate merge asa acasa... . O iau la mine...

In 27 de minute am ajuns. Deja era tarziu si ne bagam in pat. Ioana incepuse sa rada. Era ca un copil. Ioana incepea sa-mi para placuta. Ioana ma atragea. Devenea tentanta...iar mie...mie mi-era foame. Dar imi era o prietena buna. Nu trebuia sa uit asta. Totusi sunt om, un om...atragator...

(...) A doua zi, dimineata, ma trezesc. Langa mine era...doar cearceaful alb, mirosind a votka. Langa el un bilet : “ Esti cea mai josnica persoana! Te-am crezut un prieten adevarat! Am fost proasta, de 2 ori ca m-am increzut in voi, barbatii”.

Ma intreb... Oare s-a suparat??

Wednesday, May 27, 2009

File din Jurnalul unui Atragator



Fila 1

Sunt atragator. Atrag rele, atrag bune, atrag simpatii, atrag dispute…atrag femei. Si asta, da, ma face atragator.


Ele sunt la orice colt. Eu...eu sunt la orice colt al lor. Ele ma zaresc, se uita la mine...iar eu, ma uit la...colt. Surad, ridic o spranceana cat sa par interesat si interesant si, apoi, imi iau parul din ochi sa-mi poata zari privirea. Da, am ochii verzi si infometati. Asa sunt ochii unui...atragator. Mai ales, cand observa carne...


Pentru mine sarutul cu o ea...nu inseamna mult. Dar imi place sa le simt buzele. Desi, nu sunt asa speciale. Doua bucati de carne...rosie. Insa, buzele celeilalte parca erau altfel. Doua bucati de carne, tot rosie...dar, parca mai gustoasa. Da...tipa de aseara a fost gustoasa. Ne-am gustat o noapte intreaga. O felie, eu...o felie, ea. Cred ca ma considera atragator... Oare...cum o chema?


-va urma-

Friday, May 22, 2009

Best Eurovision Moments ( parerea mea)

Saptamana trecuta , la Eurovision, eram placut surprins de evolutia Norvegiei pe scena din Moscova. Cand ti se ofera o sansa, in acel moment, dai tot ce este mai bun din tine si astepti. Baiatul a dat...a asteptat...a obtinut. In proportie de 90% meritele sunt ale lui, nu ale piesei. Baiatul a avut carisma, s-a lasat placut...chiar contagios de placut pot spune...
Pentru a va convinge puteti urmari prestatia sa :


Si acum urmeaza "dar-ul"...

Baiatul este la inceput. La fel a fost si Johnny Logan. Din punctul meu de vedere, castigatorul din anii 1980 si 1987 a avut cele mai reprezentative prestatii scenice.
Priviti :
1980 - Johnny Logan - What's another year?


Si 1987- Johnny Logan - Hold me now
.

Si in final...vine concluzia. Asadar, vom vedea valoarea piesei Fairytale si a interpretului Alexander Rybak cand va fi capabil de asa ceva :

2008 - Johnny Logan - Hold me now - stadion Dalymount Park



Succes bai carismaticule ( care esti) !

Relaxare muzicala

Cititorii mei pe glob