File din Jurnalul unui Atragator

FI-LA - "DOI-SPE" 12

Dezamagirea m-apasa. N-am mai avut aceasta traire de cand mi s-a rupt perechea de boxeri preferati. Mi se agatasera in caninii fostei...

Ma simt pacalit. E la fel ca sexul cu prezervativ.... Eu sunt sexul, Ioana e prezervativul, si de fapt, simteam ceva fals, artificial...dar, poate pentru ea a fost o siguranta. M-a lasat asa...mi-a dat drumu'...

Ma intorc acasa. Trebuie sa ma reinventez. Atragatorul revine !

Degetele incep sa pipaie tastele telefonului in cautarea unei bucati. Am nevoie de o ea. Sa fie ieftina, cu buzele rujate intr-o indecentza stridenta si mova , sa geama polifonic , sa bag in ea dorinta-mi avida de a ma simti armasaro-barbat si ea sa scoata strigatul ca „Da – am fost... un cal de cursa lunga”...

Apoi, iapa isi va ridica chilotii si pasii ei galopand, se vor indrepta spre usa. Va pleca spre prietenele ei, rumegandu-si guma mentolata, ascunzandu-si astfel, aroma carnii mele. Si-n aceasta rumegare , scotandu-si urmele iubirii dintre masele, gandeste :”Daca m-a sunat, sigur simte ceva pentru mine...”.

Si are dreptate! Am simtit doi sani umplandu-mi palmele, doua sfarcuri lovindu-mi buzele, asteptand sa fie linse... si niste pulpe ...ceva mai savuroase decat cele de la KFC.

Iar ea...s-a ales cu sosul...

File din Jurnalul unui Atragator

Fila 11

Ioana îşi târăşte paşii spre bucătărie. Ciorapii ei flausati şi roz îmi freacă podeaua îmbibată în gemetele din trecut. Incoerenta gândurilor mele mă sperie. O să-i respir Ioanei, în faţă, nişte cuvinte bâlbâie, far’ de noimă. Starea aceasta nu îmi este deloc comodă. Până acum, mă bazam pe partea de jos mai mult. Regret că-n unele momente nu mi se scoală şi mintea.

Printre dinţii care altadata ciupeau sfârcuri jucăuşe, acum ies cuvinte care vor să contureze o trăire. O trăire pe care mi-am permis-o de când mi-am închipuit-o pe Ioana altfel. Pas cu pas, cum ai înşira rufele pe-o sârmă, cuvintele mele se leagă formând idei. Ioana le prinde frumos în cârligele minţii. Acum atârnă în gândirea ei. Sper că nu le va ignora, lăsându-le să se usuce.

Ioana este uimită. Rufele gândirii mele nu-s murdare ca şi până acum. Înălbitorul venit din adâncul simţirii mele pare s-o surprindă. Gândurile-mi sunt albe şi pure. Şi fără clor, fără Ace, ¦doar din inimă, iar ţesătura gândurilor mele nu este afectata.

Asemenea gospodinelor mulţumite de noul detergent, Ioana mă îmbrăţişează. Hm, mă gândesc dacă o să mă recomande şi prietenelor.

Ioana pare că a înţeles că prin cuvinte am definit ceea ce ce simt pentru ea. Ioana, de acum, are încredere că atrăgătorul este doar personajul rânjind din pozele inramate si atât. Sau asta mi-a lăsat Ioana să înţeleg. Mi-am pus toată încrederea în sărutul ei, îmbibat în lacrimile sincerităţii. Sper să fii fost lacrimi. Nasul nu părea să-i curga.

În cele din urmă, luându-şi banii de la mine, Ioana se îndreaptă spre casa bunicii ei, pentru a ajuta-o cu suma promisă.

Noi am fixat că ne vom revedea ziua următoare, pentru a lua prânzul în oraş. Primul nostru prânz de când suntem împreună.

Orele au trecut cu repeziciune. Toată noaptea m-am gândit la Ioana şi la mine. Este prima şi singura fată care m-a făcut să mă simt nesigur în a alege cuvintele. Nesiguranţa venea din frica nepotrivirii lor. Doream atât de mult ca ea să înţeleagă ceea ce simt. Se pare că a înţeles chiar şi din cuvintele-mi emotive.

Am ajuns cu 30 de minute mai devreme. Eram nerăbdător s-o revăd pe Ioana. Minutele trec. Par să fii trecut mai mult de 30. Gândesc că Ioana a pierdut destul timp în alegerea culorilor care-i vor acoperi micile imperfecţiuni. Dar, totusi, dureaza cam mult. Devin agitat, neliniştit . Agitaţia mă freacă pe interior. Simt că devin acel penibil clasic de care râdeam în trecut. Acel bou aşteptând degeaba lângă un stâlp, cu un trandafir în mână. Acel bou privind spre unele fete, gandind că asta trebuie să fie a lui, şi apoi, bătând nervos din picior . Degeaba. Nu era ea. Ea nu mai venea. Acel bou, care se fereşte de câinii care-şi fac nevoile lângă acel stâlp. Boul asteptand devenise una cu stâlpul. Ţeapăn, fix, tâmp...rece.

Îmi caut un şerveţel să-mi şterg pantalonii. Un câine m-a crezut stâlp. Nu-i nimic.

Şi alţi atrăgători m-ar fi crezut la fel.

File din Jurnalul unui Atragator

Fila 10

Imaginea cu Ioana in fata mea, purtandu-mi camasa nespalata si sifonata imi pare surprinzatoare. As putea spune ca imi este mai comod asa, insa, nu pot sa nu-i observ mimica. Este asemenea mielului din zilele pascale, privind nedumerit…dar, parca, cunoscandu-si soarta. La fel si Ioana…

Este una din putinele situatii cand nu-mi doream ca timpul sa bifeze etape, care sa se stinga prin asternuturi. Dar, Ioana vroia asta. Ioana acum este ca o bucata de carne. O bucata de carne scosa la vanzare, foarte ieftina si asteptand sa fie mancata. Iar eu…eu sunt eterna fata dinspre cersinda spre salivanda, comuna vesnicilor pofticiosi.

Astepti vreo invitatie speciala ? intreaba Ioana…

Ioana…eu…nu as putea nega ca nu vreau asta…doar ca…intentionam sa discutam, cum, probabil n-am facut-o pana acum…

Aaa. Sa inteleg ca acum vrei cu preludiu si altele…?

Ioana…Vorbesc serios. Si-n plus de asta , puti.

Poftim?

Ma rog, nu…tu. Camasa . Ma enervezi. Ioana, te rog…imbraca-te si te astept sa vorbim in bucatarie.

Deja mi-am dat drumul…

Ce ai facut???

Ioana, lasa-ma sa termin… mi-am dat drumul la cuvinte fara sa gandesc….

Pasii Ioanei se intorc in baie. In urma ei persista mirosul…

Trebuie sa vorbesc cu ea. Sa-i spun ca o vreau la modul serios. Ea trebuie sa inteleaga asta. Eu tre sa fiu convingator. Trebuie sa fie ea bucata ce-i lipsea vietii mele de atragator.

Pana acum in Ioana am bagat niste degete, o limba si un organ. E timpul sa bag si sentimente...

File din Jurnalul unui Atragator

Fila 9

Soneria ma face sa ma indrept spre usa. Ioana sosise. Era imbracata in fusta neagra si sacoul de aceeasi culoare. Un asorteu care ma sperie. Ioana parea prea sobra ca sa fie...light.

- Buna Ioana.
- Buna. Iata ca am ajuns, in cele din urma. Sper ca n-am intarziat.
- Ei, stai linistita. Nu conta ca veneai mai devreme sau mai tarziu. Oricum, finalitatea este aceeasi .

Ioana surade, trecandu-si degete prin par, asemenea unei greble prin iarba. Zambetul imi amintea de…atunci. De-atunci cand zambea, cand gemea, cand pulpele ei ma cuprindeau, ma strangeau, iar eu…eu ma jucam in ea, cum s-ar juca o lingurita intr-un Mc Flurry siropos…

- Ai dreptate. Finalitatea va fi aceeasi iar multumiti vom fi amandoi.
- Sper ca nu te grabesti, Ioana. Ti-am pregatit o surpriza. As fi vrut s-o pregatesc si data trecuta, dar plecasei in graba...
- Te rog, nu-mi mai aminti de data trecuta. A fost, s-a consumat, am gresit si am invatat ce era de invatat.
- Inteleg...
- Acum, scuza-ma . Trebuie sa ajung pana la toaleta.

Ioana pasea pe covorul moale si verde. Verde? Aproape ca uitasem cum arata covorul meu. Pana acum era acoperit de boxerii mei, de bikini lor, de dresuri, ambalaje de prezervative si altele. ( Macar, apreciati ca ma protejez... ma rog, cand mai beau se mai schimba povestea…dar na, nimeni nu-i perfect). Uneori nu mai aveam prezervative, deloc. Femeile mele erau foarte ofuscate pe acest fapt, nesemnificativ. Dar , din acele clipe mi-am dat eu seama ca gura femeii, pe langa a vorbi la nesfarsit , mai e buna si la altceva. Buna si primitoare... Asta era unul din "jocurile" mele favorite. Ne jucam de-a porno-stomatologul ( jocuri gen piticul porno si eleva porno erau expriate). Imi agatam pacientele, in functie de gura si de buze, prin cluburi, discoteci si chestii de gen. Apoi, limba mea in gura lor era un fel de preselectie. Cele care erau "admise", le programam.( Esential era sa nu muste ). Ele veneau la mine, in functie de programare. Intrau, se asezau, faceau gura mare...iar eu, le controlam...fix in gura.

Cu altele ma jucam de-a Papanicolau. Banuiesc ca stiti cum...

Ioana iese din baie. Avea pe ea doar o camasa alba. Ii ajungea pana la pulpe. Oare avea chiloti pe dedesubt?

Ce ma excita cel mai mult e ca…acea camasa era a mea. Ce ma deranjeaza un pic e...ca era nespalata de 2 saptamani.

Off...Ioana e cam nesimtita...

File din Jurnalul unui Atragator

Fila 8

Ce dor mi-a fost de “acasa”. Ce dor mi-a fost de al meu cuib. Ce dor mi-a fost de spiritul meu de ..."the one". Asemenea unui vultur, ce se intorcea spre cuibul drag, cu mancare in cioc… Sa lasam comparatia-n voia ei... Chiar eram un vultur, iar ele stateau in cuib, asteptand, ca eu sa le dau in gura … . Ce-mi placea sa le privesc cu gura plina. Apoi, se termina totul ( de obicei, dimineata). Imi multumeau, se stergeau la gura si plecau. Iar eu, zburam spre altele. Doar, eram vultur ...ce pana mea .

Aranjez camera, cat sa fie si mai atragatoare. Dormitorul pare ok, cu exceptia catorva vibratoare straine. Ce ma enerveaza tipele in genul acesta. Dupa ce m-am bucurat de carnea lor, le-am zis sa plece. E si normal ; Orice carne, cand se raceste, nu mai este tentanta. Asa si ele...Le explicam, le multumeam, le ziceam sa se stearga la gura, sa faca dus acasa - ca am apometre- , sa-si ia jucariile vibrante si sa plece acasa. Ele plecau. Dar jucariile...?

M-am apucat sa le strang. Unul dintre vibratoare avea foarte mult ruj. Asta inseamna, ca una din tipe, a insistat cam mult , la o alta gaura...nu?

Ies pe geam, sa mi-o racoresc . Este cam tulburata. Multe au trecut prin ea. Ganduri, idei, fantezii, imagini reale, imagini fictive – toate - stranse intr-un noian de perceptii, noian ce statea la locul lui...in ea. Bine ca o am mare, altfel, nu stiu cum ma descurcam. Cred ca multi si ar fi dorit sa aiba asa o...minte .

Privesc in jos si zaresc pasii Ioanei. Se pare ca o insoteau. Vantul isi freaca adierile prin suvitele ei. Rosul rujului isi face de cap pe buzele ei. Fondul de ten ii penetreza micile defecte, asa ca, punctele nerge nu se mai observa. Gandul meu...o violeaza lasciv, suav, gingas...la fel cum te-ar viola un ghiocel, de-a dreptul virgin.

Totusi, cel violat ma simt eu. E ceva strain mie, ceva, care se pare ca a patruns in interiorul meu. ( si nu e ghiocelul) . Privind-o pe Ioana, centimetrii nu au crescut. Gandul meu n-a aruncat-o printre asternuturi, sau pe masa din bucatarie, sau pe covorul...neaspirat. Toate ar fi fost fantezii. Dar...caldura ce vine de undeva din stomac, dar...bataile accelerande ale inimii, dar... ochii ce-mi clipesc din ce in ce mai des si mana tremuranda pe care mi-o trec prin par...nu-mi sunt cunoscute. Dar, sunt reale. Sunt stari noi ; Stari rezultate doar din prezenta ei, din faptul ca o zaream. Nu o mai doream pe Ioana...in felul acela.

Acum, o doresc pe Ioana, in felul...acesta.